| 1.
|
PRI'ELNIC, -Ă, prielnici, -ce, adj. Care favorizează apariţia sau desfăsurarea unei acţiuni, a unui fenomen, a unui eveniment; favorabil, avantajos; potrivit, oportun. [Pr.: pri-el-] - Prii + suf. -elnic.Sursă
: DEX'98
( 35784)
- ana_zecheru |
| |
| 2.
|
Prielnic ≠ vitreg, neprielnic
Sursă
: Antonime
(72243)
- siveco |
| |
| 3.
|
PRI'ELNIC adj. 1. v. favorabil. 2. v. binevenit. 3. v. bi-nefăcător. 4. favorabil, propice, (fig.) surâzător. (Perspective ~.) 5. favorabil, nimerit, potrivit, propice, (pop.) priincios. (Un vânt ~ din spate.) 6. v. frumos. Sursă
: Sinonime
( 203221)
- siveco |
| |
| 4.
|
pri'elnic adj. m. (sil. pri-el-), pl. pri'elnici; f. sg. pri'elnică, pl. pri'elnice
Sursă
: DOR
(274270)
- siveco |
| |
| 5.
|
PRI'ELNI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care prieste; care este în favoarea cuiva sau a ceva; favorabil; propice. 2) (despre împrejurări) Care apare la locul si la timpul potrivit; corespunzător situaţiei; oportun. [Sil. pri-el-] /a prii + suf. ~elnic
Sursă
: NODEX
(349314)
- siveco |
| |
|
|